„Harta corupției“ din România, înțesată cu baronii locali ai PSD

FreshNews

harta_coruptiei_dinRomânia este încă o țară captivă unui sistem mafiot care căpușează administrația locală și dă iama în fondurile trimise fie de la centru fie de la UE. Miza descentralizării gândită de Liviu Dragnea nu ar face decât să ofere întărirea pozițiilor baronilor locali, care își doresc să controleze totul, de la poliție, la educație, sănătate și finanțe. Termenul de baron local, intrat deja în discursul public, îi deranjează foarte tare pe liderii PSD. „(Baron local -n.r.) Este un cuvânt inventat de PSD când PDL era la guvernare până în 1999 și toți baronii locali erau ai PDL, acum mai sunt doar doi și sunt mici, nu se bagă în seamă, stau pe burtă, înoată, bineînțeles fac foarte bine. Pentru PDL nu mai sunt baroni, sunt oameni onești care conduc două județe, ceilalți, marea majoritate din USL sunt baroni“, spunea deunăzi șeful Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și el un pupil docil școlit sub pulpana sforarului de Moldova, Viorel Hrebenciuc. Totuși, „harta baronilor corupți“ pe care o vom prezenta în continuare arată cum o proporție covârșitoare din baronii locali condamnați sau urmăriți penal sunt din ograda Kiseleff-ului. Nu mai puțin de 10 din cei 40 de președinți de consilii județene sunt în diferite stadii ale unor acte de urmărire penală sau condamnare. Acestor li se mai adăugă și o pleiadă consistentă de primari. Majoritatea sunt din rândurile social-democraților, cei care au cel mai des obiceiul de a face lanțuri umane în jurul acestor combinatori locali sau, mai nou,  caută căi legislative pentru a-i scăpa de prin pușcării, propunând amnistii și grațieri colective.
Duicu – ieri sponsor generos al PSD, azi reținut de DNA
Cel mai nou caz de corupție îl privește pe președintele CJ Mehedinți, Adrian Duicu (PSD). El este suspectat de organele de anchetă că de abuz în serviciu și trafic de influență. Anchetatorii au indicii că Duicu ar fi determinat funcționari publici să numească și să mențină apropiați ai acestora în funcții de conducere în instituții publice și să concesioneze terenuri din Orșova, la prețuri convenabile. Președintele CJ Mehedinți, Adrian Duicu, a plătit, în anul 2013, cotizații la PSD în sumă de 36.000 de lei, aceasta fiind cea mai mare sumă plătită din cotizații la partid în 2013.
Suma a fost plătită în trei tranșe, pe 21 ianuarie și pe 1, respectiv 9 aprilie 2013.
Un milion de euro, mită pentru familia Cosma
Alt caz îl privește pe Mircea Cosma, baron PSD și șef al Consiliului Județean Prahova, un apropiat al fostului premier Adrian Năstase. Acesta a fost ridicat de către procurorii DNA pe 11 februarie, sub acuzația de trafic de influența în același dosar în odrasla sa, deputatul PSD Vlad Cosma este și el urmărit penal pentru o presupusă mită de un milion de euro. PSD-iștii, împreună cu cei de la PNL, au votat recent împotriva ridicării imunității parlamentare a lui Vlad Cosma pentru a putea fi certat de organele de anchetat, fapt ce a stârnit reacții virulente din partea UE și SUA privind ingerința politicului în actul de justiție. Totuși, celor de la PSD nu le-a păsat foarte tare de acest aspect, chiar dacă România este ținută tocmai din această cauză la porțile Schengen.
Prejudiciu de 119 milioane de euro din combinațiile tandemului Constantinescu-Mazăre
La fel de răsunător este și cazul șefului pesedist al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu. El a fost ridicat pe 15 ianuarie, cu mult circ televizat, de către procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu și plați ilegale în valoare de cinci milioane de euro.
Alături de Radu Mazăre, Constantinescu este certat și în dosarul „Retrocedări ilegale“ pentru faptul că s-ar află și în fruntea unei caracatițe cu multe tentacule ce cuprinde 35 de persoane din instituții publice, notari sau oameni de afaceri. Prejudiciul adus statului este cuantificat la 114 de milioane de euro după retrocedarea a circa 100 de hectare de teren situat în județul Constanța.
Președinții CJ Dolj și Brăila – acuzați de fapte de corupție
De aceleași combinații oneroase s-a ocupat și șeful CJ Dolj, pesedistul Ion Prioteasa, împreună cu vicepreședintele instituției Cristinel Iovan și doi șefi serviciu. Aceștia sunt cercetați în dosarul privind atribuirea, în condiții presupus nelegale, a unor contracte finanțate din fonduri locale și europene. Tot în zona combinațiilor de milioane de euro se află și șeful pesedist al CJ Brăila, „bătăușul jurnalistelor“ Gheorghe Bunea Stancu. El a fost trimis în judecată în dosarul „Mită la PSD“. Procurorii anticorupție acuză că Bunea Stancu, în calitate de președinte al organizației PSD Brăila, ar fi făcut trafic de influență pretinzând suma un milion de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae pentru a finanța campania prezidențială a lui Mircea Geoana din 2009. În primă instanță, Bunea a fost achitat.
Marian Oprișan și dosarul „Căprioara“
Un dosar nesoluționat de circa opt ani de zile este cel a șeful CJ Vrancea, Marian Oprișan. Un personaj foarte influent în PSD, de altfel nou șef al Uniunii Consiliilor Județene din România, loc pe care i l-a cedat tovarășul Dragnea nu cu mult timp în urmă. Oprișan este judecat într-un dosar de corupție „Căprioara“ de mai bine de 2.850 de zile. Procurorii îl acuză pe Oprișan că ar fi folosit ilegal fondurile CJ pentru achiziționării unui complex turistic, dosarul fiind mutat succesiv între instanțe.
Tunurile trezorierului Nicolescu
Pe lista corupțilorse află și baron local al PSD, fostul președinte CJ Arges, Constantin Nicolescu, după ce și-a pierdut această demnitate în urma unor procese ce au vizat calitatea de incompatibilitate între funcția sa publică și contractele cu societăți comerciale la care este acționar cu instituții aflate în subordinea CJ Argeș. În dosarul “Zeus 1 (bani europeni pentru scoli)”, fostul trezorier al PSD Constantin Nicolescu este acuzat că a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitești și că ar fi luat ilegal alte 900.000 de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli din județ, lucrările fiind realizate de compania Zeus SA, o firmă de casă a PSD. În dosarul „Zeus 2 (bani europeni pentru poduri)“, Nicolescu a fost trimis în judecată pentru fraudarea de fonduri europene – circa 1 milion de euro – destinate reconstrucției a două poduri despre care CJ a atestat ca fuseseră afectate de inundațiile din primăvara și vara anului 2005. În realitate însă, după cum susțin procurorii DNA, inundațiile nu afectaseră construcțiile, iar firma care s-a ocupat de reabilitare a fost aceeași ZEUS SA, firma de casă a PSD, implicată și în celălalt dosar de corupție. Problemele nu se încheie însă aici pentru Constantin Nicolescu. Pe 14 martie, procurorii DNA au început urmărirea penala împotriva lui Constantin Nicolescu, fost președinte al Consiliului Județean Argeș, a deputatului PSD Mircea Drăghici și a 40 de primari.. Nicolescu, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Argeș și președinte al organizației județene a PSD, este acuzat de folosirea influentei sau autorității funcției de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dintre care una în formă continuată.
Dragnea – Jonglerul voturilor
Pe lista celor pe care îi paște pușcăria se află și baronul de Teleorman, Liviu Dragnea. Nu pentru firmele făcute împreună cu colegii de facultate sau străzile trase până în fața ranch-ului său de prost gust ce sfidează antepenultimul județ din România pe lista sărăciei, ci pentru fraudă electorală făcute la ultimul referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu. Dragnea este acuzat de procurorii DNA că ar fi pus la punct un sistem național de influență prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a președintelui Traian Băsescu. Potrivit procurorilor anticorupție, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral și falsificarea de semnături. Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție din octombrie 2013. La fel ca și Dragnea, președintele PSD Vâlcea și al Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea, recunoșterea cu ocazia conferinței județene a femeilor social democrate din județul Vâlcea, că are dosar la DNA, fiind acuzat de fraudă electorală la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.
Bani nejustificați la șeful CJ Timiș
De asemenea, în octombrie, 2013, Președintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, însoțit de un avocat, s-a prezentat, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș pentru a fi audiat în dosarul de evaziune fiscală de la Direcția Apele Banat, în care au fost audiați, în aceeași zi, soția și fiul său. Bojin este acuzat că nu poate justifica aproximativ 365.000 de lei și 40.000 de euro. La fel, Adrian Țutuianu, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, este cercetat de DNA pentru trafic de influență în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012. Informația este cuprinsă în dosarul senatorului PSD Ion Stan. Procurorii DNA arată că au disjuns cercetările față de Adrian Țutuianu în urma unui denunț făcut de omul de afaceri Nicușor Sorin Dima, cel care l-a denunțat și pe Ion Stan. Nu în ultimul rând, în septembrie 2013,  procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a președintelui Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, alături de alte 12 persoane. Printre acuzațiile aduse lui Borboly se număra abuz în serviciu contra intereselor publice în forma continuată și calificată și fals intelectual. Din rândul PNL, Florin Țurcanu, șeful liberal al CJ Botoșani, a fost trimis în judecată de DNA pentru fals intelectual și uz de fals pentru fapte din perioada când era deputat. În acest caz, Țurcanu a fost condamnat în primă instanță la șase luni cu suspendare.
Primari cu mâna lungă
Și această listă este una lungă deschisă de Radu Mazăre, în dosarul mai sus menționat. Alături de el, compania selectă a hoților este completată de condamnarea recentă a Primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea mită de la administratorul unei firme, arhitectul bucureștean Sorin Dragoș Popescu. Primarul Iașilor, Gheorghe Nichita, este verificat pentru tunurile date în ultimii ani. Finanțările pe șase proiecte europene au fost blocate, fiind vorba de 60 de milioane de euro. Proiectele erau derulate de Primăria Iași iar verificările pe DNA le-a făcut la instituția condusă de Nichita vizează refacerea infrastructurii în municipiu. Primarul PSD Gheorghe Nichita este un client mai vechi a DNA. În trecut, procurorii DNA au cercetat modul in care s-a încheiat contractul de asociere in participatiune dintre Consiliul Local Iași si firma Iulius Grup, patronată de multimilionarul in euro Iulian Dascălu. Primăria a concesionat firmei private 12 ha de teren, in spatele Palatului Culturii, într-o zona de importanță istorică, pentru ca aceasta sa dezvolte un complex multifuncțional, numit Palas, care cuprinde locuințe, parcuri, hoteluri, mall-uri si locuri de parcare. De asemenea, primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, a fost deferit justiției, în vara anului trecut, pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prin care a prejudiciat bugetul local cu peste 4,2 milioane lei. Ultimul venit pe această listă a este Primarul Bacăului, Romeo Stavarache. Acesta a fost trimis chiar joi în judecată de procurorii anticorupție, pentru tentativă la abuz în serviciu, într-un dosar legat de repartizarea unei locuințe către un subaltern.